Epidemiile au ca factori de vulnerabilitate: sărăcia; lipsa de imunizare (vaccinare) la boli; nutriţie deficitară; apă potabilă de slabă calitate; sistem sanitar ineficient organizat.

Instrumentele de evaluare ale impactului sunt: supraveghere epidemiologica, evaluarea periodica a eficientei sistemului medical de urgenţă.

Predictibilitatea se poate realiza prin studii şi rapoarte epidemiologice (cunoaşterea situaţiei epidemiologice) care pot creşte capacitatea de diagnoză şi prognoza inclusiv la bolile cu perioade mari de incubaţie.

Măsurile de reducere a riscului se referă la: optimizarea sistemului medical de urgenţă; elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea resurselor necesare; stabilirea unor proceduri de avertizare în cadrul sistemului de supraveghere de rutină; antrenarea factorilor de decizie pentru situaţii de urgenţă. 

Epizootiile se datoreaza unei combinaţii de mai mulţi factori ca: temperatura, introducerea de noi soiuri şi animale, folosire de pesticide, calitatea apei şi migrarea. Mehedinţi ca şi Caraş-Severin sunt două judeţe în care creşterea animalelor este o preocupare de bază a agricultorilor, situaţie în care apariţia şi răspândirea unor epidemii găseşte teren propice.

Predictibilitatea în cazul apariţiei unor epizootii este posibilă dacă există sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare al animalelor.

Factorii de vulnerabilitate sunt determinaţi de: număr mare şi variat de animale; lipsa de control asupra importurilor; existenţa unor zone greu accesibile; tehnici agrozootehnice primitive.

Efectele apariţiei unor epizootii sunt: îmbolnavirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii; foamete; panică; scăderea indicelui de creştere economică.

Măsuri de reducere a riscului se pot realiza prin: punerea în operă a unor măsuri de control veterinar şi a unei legislaţii în domeniu; măsuri de eradicare a cazurilor apărute.

Atât în cazul epidemiilor cât şi în cazul epizootiilor, măsura principală de limitare şi răspândire a bolilor apărute îl constituie introducerea "Carantinei".

În cazul pericolului apariţiei unei epizootii se adoptă măsuri de pregătire specifice cum ar fi: elaborarea unui plan naţional de apărare; programe de pregătire a responsabililor judeţeni şi fermierilor.

Post - dezastru se adoptă măsuri referitoare la: coordonarea eforturilor nationale (judeţene) şi internaţionale de controlare a situaţiei; asigurarea unor alimente necontaminate.

În cazul apariţiei unei situaţii de epizootie, instrumentele de evaluare ale impactului se referă la evaluare prin testare a incidenţei şi severităţii infecţiei.

Cele mai frecvente tipuri de epizootii sunt: pesta ovinş; pesta porcină; pleuropneumonia contagioasă a rumegatoarelor mari. Mai nou, teritoriul României şi al majorităţii ţărilor europene s-au confruntat cu boli ca: "boala vacii nebune", "gripa porcină", "gripa aviară" cărora sistemul naţional şi cel teritorial pentru managementul situaţiilor de urgenţă le-a făcut faţă prin acţiuni ferme şi măsuri specifice.

In judeţul Caraş-Severin, ca surse potenţiale de apariţie a epidemiilor (boli infecto-contagioase/epidemii hidrice) se pot declara zonele care sunt lipsite total de surse de apă potabilă, unde sistemele de aprovizionare cu apă nu funcţionează la parametrii optimi şi poate exista riscul de a se distribui apă neconformă cu Legea nr. 458/2002, precum şi acele obiective sanitare unde se lucrează cu agenţi infecţioşi şi nu respectă condiţiile igienico-sanitare de manipulare, păstrare şi neutralizare a acestora. De menţionat este faptul că aceste obiective sunt bine monitorizate, dar accidental se pot produce şi evenimente nedorite.

Surse potenţiale de risc biologic pot fi:

• Spitale de boli contagioase:
• Secţia Boli Contagioase Reşiţa (strada Crişan nr. 13);
• Spitalul Municipal Caransebeş (strada Eftimie Murgu nr. 2);
• Secţia exterioară Marila – pneumofiziologic;
• Laboratoarele de microbiologie al D.S.P. Caraş-Severin şi laboratorul D.S.V.A.
•  Zonele paupere identificate până în prezent, unde locuieşte populaţie cu stare economică precară şi educaţie sanitar- culturală redusă, în imobile cu utilităţi deficitare.

Conform datelor D.S.V. Caraş-Severin în ultimi 10 ani pe teritoriul judeţului s-au semnalat, următoarele boli:

• tuberculoza bovină;
• leucoză enzootică bovină;
• anemia infecţioasă a solipedelor;
• gripa aviară.

Factorii favorizanţi:

• starea de întreţinere a locaţiei şi efectivelor în care a apărut boala;
• calitatea alimentaţiei;
• dacă s-au folosit în alimentaţia la colectivităţile de animale deşeuri de abator sau resturi culinare nesterilizate;
• aplicarea tratamentelor recomandate prin normative şi metodologi;
• existenţa în unităţile de creşterea animalelor a unor invazii de rozătoare;
• existenţa deficienţelor în aplicarea măsurilor de profilaxie generală pentru prevenirea introducerii epizootiei în exploataţia de animale;
• alţi factori care pot favoriza apariţia sau extinderea boli.

În judeţul Mehedinţi, în perioada 2009 – 2010, epidemia de gripă A1 H1N1 a înregistrat 28 de cazuri dintr-un total de 43 suspecţi, iar în anul 2009, o persoană a fost diagnosticată cu WEST NILE. 

În judeţele de graniţă cu România, din Republica Serbia situaţia epidemiologică şi epizootică se prezintă astfel: în Branicevo ca judeţ, între 2009 şi 2010, pandemia de AH1 N1 a înregistrat 68 de cazuri cu 2 morţi. În aceeaşi perioadă, în regiunea Borski s-au înregistrat 56 de cazuri de AH1N1.

CUM SĂ VĂ FERIŢI DE BOLI:

• Spălaţi-vă pe mâini cu apă şi săpun înainte de masă; în lipsa apei şi a săpunului, ştergeţi-vă mâinile cu spirt, folosiţi gel dezinfectant.
• Nu veniţi în contact cu animalele care prezintă semne de îmbolnăvire.
• Consumaţi produse alimentare de origine animală (carne, lapte, ouă) numai după ce au fost prelucrate termic corespunzator.
• La apariţia semnelor de boală, cum ar fi: febră, dureri în gât, tuse, respiraţie dificilă, dureri musculare, prezentaţi-vă de urgenţă la medic.
• Pe perioada cât sunteţi bolnavi, nu călătoriţi şi feriţi-vă de contactul cu alte persoane pentru a împiedica răspândirea bolilor contagioase.