Schimbările climatice din ultimii 50 de ani au influenţat negativ modul în care fenomenele meteorologice clasice au devenit un pericol la adresa comunităţilor, infrastructurii şi mediului.

Fenomenele meteorologice periculoase sunt forme de manifestare violentă a vremii, în timp scurt, pe arii relativ mari de teren, provocând, pe termen mediu şi lung, pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului ambiant.

Având în vedere dispunerea judeţelor Mehedinţi şi Caraş-Severin în aceeaşi zonă cu vecinele sale dispuse la graniţa dintre Rebublica Serbia şi Romania, respectiv, intr-o zonă cu climă temperat continentală cu influenţe mediteraneene, fenomenele meteorologice periculoase caracteristice României se manifestă cu aceeaşi intensitate şi repetabilitate şi în Republica Serbia. Acestea sunt:

• ploile torenţiale;
• ninsori masive şi lapoviţă;
• seceta;
• canicula;
• fulgerele;
• grindina;
• ceaţa;
• vânturile puternice (viscol, crivăţ,  etc.)
• îngheţ.

Principalele caracteristici ale acestor fenomene sunt:

• suprafaţa de teren afectată;
• durata de manifestare a fenomenului;
• perioada de manifestare predominantă a fenomenului (anotimp, lună, etc.);
• Alte caracteristici tehnice ale fenomenelor se referă la :
  • cantitatea de apă căzută în 24 de ore;
  • grosimea stratului de zăpadă;
  • temperaturi maxime şi minime;
  • vizibilitate;
  • viteza şi direcţia de propagare a vântului, etc.

Efectele ce pot fi generate de acest tip de dezastru sunt:

• pierderi umane şi pagube materiale;
• eroziuni ale solului;
• distrugerea totală sau parţială a căilor de comunicaţii;
• accidente grave pe căile de comunicaţii;
• inundarea unor zone vulnerabile;
• provocarea panicii;
• distrugerea sau avarierea unor reţele de gaze, apă, etc.;
• distrugerea sau avarierea reţelelor electrice şi de telecomunicaţii;
• alunecări de teren;
• întreruperea procesului de învăţământ;
• izolarea unor comunităţi umane;
• pericol de epidemii;
• provocarea panicii;
• distrugerea faunei şi a florei;
• întreruperea proceselor de producţie;

a) fenomene datorate circulaţiei aerului (furtuni, tornade);

Tip de fenomen meteo periculos datorat circulaţiei aerului	Descriere și efecte	ZONE DE RISC
		Romania Mehedinţi şi Caraş Severin	Republica Serbia
Vânt putenic	Viteze înregistrate: Ţarcu, Oraviţa: >40 m/s Bozovici: 40 m/s Reşiţa, Moldova Nouă: 28 m/s	În jud. Caraş-Severin - Zona Clisura Dunării (Moldova Nouă); - Zona de câmpie (Oraviţa); - Zonele montane. Istoric : Iunie 2010 – Vijelie în localitatea Vârciorova – acoperişurile a zeci de case au fost grav avariate de vântul puternic. În jud. Mehedinti : Dr.Tr.Severin, Baia de Aramă, Dubova şi Baloteşti	Braničevo: Veliko Gradište – E, SE vânt <4.2 m/s; Bor Negotin – SW,W vânt <3.6 m/s
Furtuna	Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific, meteorologii consideră furtunile drept sisteme meteorologice având viteze ale vântului de intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzând furtuni violente. Vânturile care ating viteze mai mari de 117 km/h - intensitate 12 – sunt numite vânturi de intensitatea uraganului.	În jud. Mehedinti : Strehaia, Baia de Arama, Vânju Mare, Bala, Bîlvănesti, Căzăneşti şi Albuleşti	Bor: Crni Vrh <125 zile cu vânt mai puternic decât intensitatea 8 pe scala Beaufort
Tornada	Tornadele sunt perturbaţii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei coloane înguste care se roteşte foarte repede sau al unei pâlnii întoarse care atinge nivelul solului.	Până în prezent în judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi nu au fost semnalate astfel de fenomene.	Până acum, acest tip de fenomene nu s-a manifestat vreodată in Bor şi Barnicevo

b) Fenomene datorate temperaturilor extreme (secetă, caniculă, îngheţ);

Influenţa climei mediteraneene face ca în zona analizată clima să fie ceva mai blândă decât în restul teritoriului României. Astfel, verile sunt călduroase, chiar caniculare, iar iernile cu temperaturi peste media naţională.

Având în vedere că seceta şi canicula sunt fenomene ce pot fi gestionate de fiecare ţară în parte cu resurse proprii, în cazul temperaturilor scăzute se pot crea complicaţii prin apariţia pe Dunăre a unor curgeri de sloiuri, de formare de gheaţă la mal sau a unor poduri de gheaţă.

Condiţii de îngheţ

Pe durata iernii, regimul termic pe Dunăre este guvernat de climatul continental al bazinului de recepţie sau de temperaturi sub zero grade ale aerului care cauzează îngheţarea apelor sale. Situaţiile critice care implică curgerea sloiurilor pe fluviu sunt destul de frecvente. Pe durata iernilor foarte reci, acestea pot provoca în multe cazuri aglomerarea de sloiuri şi blocaje având ca rezultat ameninţarea de inundaţii din cauza sloiurilor. Din această cauză, cu mai mulţi ani în urmă apărarea împotriva producerii sloiurilor a devenit o parte componentă a planului de apărare împotriva inundaţiilor pe Dunăre.

Producerea de gheţuri pe Dunăre a scăzut considerabil în ultimele decenii. În perioada 1901 – 1970 frecvenţa îngheţului Dunării era de 70 – 90 % în timp ce între 1091 – 2006 a scăzut la 30- 60 %. Frecvenţa acoperirii integrale cu gheaţă a Dunării a scăzut de la 30 – 60 % la 3 – 18%, corespunzător perioadelor expuse anterior. Motivul poate fi schimbarea condiţiilor climaterice ce influenţează antropic prin poluarea chimică sau termică a fluviului. Acesta ar trebui cercetat ulterior. Toate sloiurile vin din amontele fluviului sau sunt formate pe zona panonică de sud şi rămân în zonă până se topesc. Prin urmare, măsurile şi activităţile de apărare împotriva gheţurilor sunt o chestiune importantă în cooperarea internaţională.

Controlul gheţurilor

Controlul gheţurilor pe Dunărea panonică de sud în amonte de Novi Sad s-a bazat pe cooperarea RS-HU şi CR-HU. În prezent, Serbia închiriază 3 spărgătoare de gheaţă care operează pe Dunăre între Novi Sad şi Belgrad în timp ce participarea Ungariei şi Croaţiei este încă în discuţie.

Conform unui protocol între RS şi RO care reglementează folosirea HPNS Porţile de Fier I, o flotă de 4 spărgatoare de gheaţă este planificată pentru apărarea împotriva gheţurilor pe lacul de acumulare (câte 2 spărgătoare pentru fiecare participant).

În mod obişnuit, autoritatea sârbă de la Porţile de Fier închiriază 2 spărgătoare de gheaţă improvizate (operând în principal în amonte de Cheile Djerdap) în timp ce spărgătoarele de gheaţă româneşti nu sunt în funcţiune. 

Romania a elaborat hărţile de hazard şi risc la inundaţii, conform Directivei 2007/60/CE pentru 3 scenarii de inundabilitate:

• scenariul cu probabilitate mică (pentru debite maxime cu probabilitate de depăşire 0,1% - respectiv inundaţii care se pot produce o dată la 1000 de ani);
• scenariul cu probabilitate medie (pentru debite maxime cu probabilitate de depăşire 1% - respectiv inundaţii care se pot produce o dată la 100 de ani);
• scenariul cu probabilitate mare (pentru debite maxime cu probabilitate de depăşire 10% - respectiv inundaţii care se pot produce o dată la 10 de ani).

Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii pentru fluviul Dunărea de la izvor şi până la vărsarea sa în Marea Neagră, sunt prezentate în atlasul "Danube Atlas Hazard and Risk Maps" elaborat în anul 2012, în format A3, dar pot fi vizualizate şi pe site-ul dedicat proiectului, la adresa www.danube-floodrisk.eu

c) Fenomene datorate descărcărilor electrice (fulgere, trăznete, tunete);

Fenomenele referitoare la descărcări electrice sunt frecvente anotimpurilor călduroase şi sunt comune zonei eligibile. Din nefericire, astfel de fenomene produc victime, incendii de pădure şi vegetaţie uscată, lovind deseori şi zone populate. Astfel de situaţii se gestionează de fiecare stat în parte cu resurse proprii, cu excepţia cazurilor când incendiile de pădure nu pot fi localizate, limitate şi stinse, iar aria de manifestare depăşeşte capacitatea de răspuns  a judeţului (districtului) sau ţării în ansamblu.