Incendiile reprezintă o ardere declanşată natural sau artificial, în urma cărora se  pot produce pierderi de vieţi umane şi animale, precum şi pagube materiale.

Principalele caracteristici ale unui incendiu sunt:

• suprafaţa de teren afectată;
• cantitatea de căldură  degajată;
• modul de propagare a focului (furtuni de foc, incendii de masă sau izolate etc.).

Cauzele declanşării sunt: foc deschis, corpuri încălzite sau supraîncălzite, scântei de materiale combustibile sau de la sudură, scântei şi arce electrice, scurt-circuit, trăznet, scântei mecanice, explozie, autoaprindere, reacţii chimice, degajarea de gaze toxice şi vapori.

Efectele principale ale unui incendiu se manifestă prin:

• pierderi de vieţi umane şi animale;
• avarierea sau distrugerea complexelor petroliere (rafinării, centre de depozitare, puţuri, uzine de pompare, conducte magistrale etc.);
• distrugerea fondului forestier, a culturilor cerealiere şi a celor pom-viticole;
• avarierea şi distrugerea construcţiilor de orice fel;
• evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale şi culturale;
• avarierea reţelelor electrice şi de telecomunicaţii.

1.2.4.a. Incendii de pădure

Zona comună este aproape acoperită de 2 parcuri naturale: Parcul Naţional Djerdap (Cheile Porţile de Fier pe Dunăre) este situat în estul Serbiei pe partea dreaptă a canionului Dunării. Parcul este o regiune protejată internaţional care se continuă în RO cu Rezervaţia Naturală Porţile de Fier de-a lungul părţii stângi a Dunării. Aria parcului din Serbia acoperă 63,608 ha, cu o zonă de protecţie înconjurătoare de 93,968 ha. Parcul Naţional Djerdap acoperă o zonă îngustă de-a lungul Dunării, lungă de 100 km şi lată de 2-8 km, o fâşie de dealuri împădurite de-a lungul Dunării de la Golubac până la Karatas, nivelul altitudinilor variind de la 50 la 800 m. Parcul Natural Porţile de Fier include Cheile, importanta şi unica formă de relief din bazinul Dunării, împreună cu versanţii sudici ai Munţilor Banatului (de la vest la est: Locvei, Almăjului, M-ţii Mehedinţi).

Parcul Natural Porţile de Fier  (sectorul Moldova Nouă - Drobeta Turnu Severin) care conservă o privelişte unică pe malul stâng al cheilor Dunării, acoperind o suprafaţă de 115.655 ha, care reprezintă 9,3 % din întregul teritoriu de zone protejate al RO. Ca cele mai importante chei din bazinul Dunării, aici sunt prezente mai mult de 4.000 specii de plante şi 5.300 specii de animale (14 dintre ele fiind endemice) adaptate la câteva biotopuri oferite de rocile calcaroase compacte, intruziunilor magmatice, marlelor din Locvei (735 m), Munţilor Almăjului (1.226 m), Munţilor Mehedinţi şi podişului în alternanţă  cu nisipuri, argilele din depresiuni joase (Matei, 2004) soluri, influenţe ale climatului subtropical asociate cu câteva procese biogeografice intense (migraţie, speciaţie, variaţia)(Manea, 2003).

Incendiile de pădure reprezintă unul din principalele perturbări care afectează sechestrarea carbonului în pădurile europene şi de asemenea conduce la pierderea vieţii. De altfel, este general recunoscut că incidenţa incendiilor de pădure în Europa este datorată în principal de natura antropică, an de an riscul de incendiu este din ce in ce mai legat de condiţiile meteo-climaterice. Descreşterea precipitaţiilor pe durata verii în sudul Europei şi creşterea  frecvenţei  secetei va conduce  probabil la creşterea riscului de incendii de pădure, în cele din urmă rezultând un puternic impact asupra resurselor naturale şi stabilităţii ecosistemelor cu consecinţe directe şi indirecte în ceea ce priveşte pierderile economice. Un management activ şi practici în domeniul incendiilor şi pădurilor poate contracara impactul unor schimbari climatice într-o oarecare măsură.

EFFIS – sistemul european de informare pentru incendii de pădure ajută serviciile cu atribuţii de protecţie a pădurilor împotriva incendiilor din ţările membre EU şi furnizează CE şi EP servicii de informare actualizate şi de încredere asupra incendiilor în zonele sălbatice din Europa. EFFIS a fost creat de către JRC şi DG ENV de pe lângâ EC pentru a ajuta serviciile responsabile în domeniul protecţiei împotriva incendiilor de pădure în EU  şi ţările învecinate şi de asemenea pentru a furniza CE şi EP servicii de informare asupra incendiilor de pădure în Europa. EFFIS tratează incendiile de pădure în Europa într-un mod cuprinzător, furnizând la nivel european evaluări asupra fazelor pre-incendiu şi post-incendiu, acestea fiind utile în prevenirea incendiilor, pregătire, stingerea incendiilor şi evaluărilor post-incendiu.

EFDAC – Centrul european de date referitoare la păduri are ca principală misiune aceea de a deveni un punct focal pentru politicile, datele şi informaţiile relevante privind pădurile, găzduind şi arătând informaţiile relevante despre păduri, precum şi furnizând baza de date privind pădurile şi instrumente web pentru accesarea informaţiilor EFDAC.

1.2.4.b. Incendii de vegetaţie uscată

Pe ambele maluri ale Dunării, în zona eligibilă, se desfaşoară o intensă activitate agricolă care, în principal, se concentrează pe cultura mare (păioase şi porumb). Când aceste culturi ajung la maturitate sunt un adevărat pericol, înainte, pe timpul şi după recoltare.

De cele mai multe ori, cauzele sunt de natura subiectivă, urmare a neglijenţei, ignoranţei sau intenţiei oamenilor.

Aceste incendii de vegetaţie uscată, indiferent de cauza care le-a generat, se propagă rapid şi pot afecta suprafeţe întinse de teren. În cazul în care situaţia meteo este favorabilă (vânt mediu sau puternic), propagarea incendiului de vegetaţie uscată se poate produce la distanţe mari de locul în care s-a iniţiat. Propagarea rapidă este favorizată şi de apariţia şi dezvoltarea unor astfel de focare de incendiu în zone izolate, cu surse de apă dispuse la distanţe mari.

În perioada 2002-2012, în judeţul Mehedinţi au avut loc 1628 incendii la fondul forestier şi de vegetaţie uscată, punctul maxim fiind atins în anul 2012, când au avut loc 512 incendii de vegetaţie uscată. Faţă de anul 2011, în anul 2012 numărul incendiilor de vegetaţie uscată a crescut cu 14% şi aceasta s-a realizat pe fondul unor condiţii hidrometeorologice (lipsa ploilor şi temperaturile caniculare) favorabile procedurii unor astfel de situaţii de urgenţă, precum şi din cauza igienizării terenurilor fără a se respecta măsurile necesare care să împiedice extinderea incendiilor.

În judeţul Caraş -Severin, acest fenomen, în aceeaşi perioadă, s-a manifestat cu o frecvenţă de 250 de incendii pe an, cifră relativ mică în raport cu judeţul vecin, datorat diferenţei de suprafaţă cultivată cu cereale.

În districtele vecine de graniţă din Republica Serbia, în Branicevo şi Bor, între 2009 şi 2013, au fost 2869 de incendii care au afectat 528047 hectare de pădure şi vegetaţie. Pentru a fi mai exacţi, în Branicevo între 2009 şi 2013 au fost 456 de incendii de vegetaţie şi 24 de incendii de pădure care au afectat 325 de hectare de copaci. În aceeaşi perioadă, în judeţul Borski 2286 de hectare de vegetaţie au fost afectate de incendii şi 113 incendii de pădure, care au afectat 8625 hectare de copaci.