Prin acest tip de accidente se înţelege distrugerea sau avarierea unor utilaje şi instalaţii tehnologice, datorită neglijenţei umane, ducând la numeroase victime umane şi la mari pierderi materiale.

Caracteristicile de bază ale acestui tip de accident pot fi:

• domeniul tehnologic de activitate (instalaţii metalurgice, chimice etc.);
• capacitatea, productivitatea şi durata ciclului tehnologic;
• mărimea zonei afectate;
• modalitatea de propagare a accidentului (explozie, nor toxic, incendiu).

Efectele ce pot surveni sunt următoarele:

• pierderi de vieţi umane şi pagube materiale;
• distrugerea totală sau parţială a instalaţiilor;
• neonorarea comenzilor pe plan intern şi extern;
• probleme sociale (şomaj, cheltuieli suplimentare pentru reabilitare);
• afectarea mediului ambiant.

         a) Accidentul nuclear

Principalul risc de accident nuclear pentru zona eligibilă îl constituie Centrala Nuclearo-Electrice de la Kozlodui din Bulgaria, aflată pe malul drept al Fluviului Dunărea, în dreptul localitaţii româneşti Bechet. În judeţul Mehedinţi 19 localităţi sunt expuse la Zona de planificare a acţiunilor de protecţie pe termen lung (LPZ) – 100-140 km.

În Districtul Bor din Republica Serbia sunt incluse în această zonă 61 localitaţi.

Aceasta este zona din jurul C.N.E. KOZLODUI, cea mai îndepărtată de aceasta şi care include zona de planificare a acţiunilor de protecţie urgentă. Este zona în care se iau măsuri din timp pentru implementarea eficientă a acţiunilor de protecţie pentru a reduce dozele acumulate pe termen lung din depuneri şi prin ingestie.

Aceste zone de planificare sunt de formă aproximativ circulară în jurul instalaţiei nucleare.

Limitele acestor zone sunt definite pe plan local prin delimitari de atentionare.      

În caz de pericol de contaminare radioactivă, populaţia, animalele şi o parte din bunuri sunt supuse evacuării conform concepţiei din planurile naţionale întocmite în acest scop.

În cazul iminenţei producerii unui accident sau în cazul producerii acestuia, autorităţile competente din cele două zone comune de graniţă pot face schimb de date şi informaţii sau pentru alte forme de asistenţă de specialitate.

b)  Accident chimic

Accidentul chimic reprezintă o eliberare necontrolată în mediul înconjurător a unei substanţe toxice pe timpul producerii, stocării sau transportului acesteia.

La nivelul judeţului Mehedinţi există mai mulţi operatori economici cu risc de producere a accidentelor în care sunt implicate substanţe chimice periculoase. Cei mai semnificativi sunt: R.A.A.N Drobeta Turnu Severin cu Sucursala Romag Prod şi  Sucursala Romag Termo, SC Fontegas Roccadaspide etc.

Uzina de apă grea ROMAG-PROD este amplasată la circa 7 km nord-est de municipiu Drobeta Turnu Severin, pe drumul naţional DN 67, care leagă oraşele Drobeta Turnu Severin şi Tîrgu Jiu. Uzina produce apă grea de calitate, fiind singura de mare capacitate din Europa. Prima linie de fabricaţie a intrat în probe tehnologice în luna septembrie 1987, începând să producă apă grea în iulie 1988.

Fiind uzină chimică, există riscul potenţial al unei emisii de poluant în aer. Reducerea sau eliminarea totală a emisiilor accidentale de H2S în aer constituie obiectivul major al acţiunilor desfăşurate. Conform proiectelor, raza maximă de contaminare chimică a fost calculat la 1450 m dar aşa cum se cunoaşte, după fenomenul Cernobâl din 1986, este posibil ca direcţia şi viteza vântului la înălţime să afecteze aerul şi în caz de ploaie şi solul pe perioada de persitentă a hidrogenului sulfurat.

Pe teritoriul districtelor din Republica Serbia, vecine la graniţă cu judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi din România sunt luate în evidenţă şi monitorizate următoarele surse de risc chimic:

În Branicevo:

• Centralele termice și minele PD Termoelektrane i kopovi Kostolac d.o.o. Kostolac, TE KOSTOLAC A din Kostolac;
• Centralele termice și minele PD Termoelektrane i kopovi Kostolac d.o.o. Kostolac, TE KOSTOLAC B din Kostolac.

În Borski:

• TOPIONICA I RAFINACIJA BAKRA d.o.o. din Bor - produce şi prelucrează metale preţioase şi cupru;
• IHP Prahovo – Đubriva d.o.o. Prahovo - produce îngrăşăminte chimice;
• FABRIKA BAKARNIH CEVI a.d. Majdanpek din Majdanpek – prelucrează cupru;
• NIS Petrol, Jugopetrol, „Prahovo", din Prahovo – poluare cu compuși petrolieri.

c) Accident la construcţiile hidrotehnice (barajul Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II)

Cele două construcţii hidrotehnice sunt proiectate, conform specialiştilor, să suporte cutremure de pământ cu magnitudine mai mare de 9 pe Richter şi debite de apă de peste 16.000 m³/sec. Vulnerabilitatea mai mare la aceste construcţii se înregistrează la capetele de pod. Singurele care ar putea ceda în condiţiile unor stihii ale naturii ar reprezenta-o cedarea malurilor în locul de încastrare a barajelor. Altfel, barajul poate ceda numai în cazul unor acţiuni militare clasice (bombardamente de aviaţie, lovituri cu rachete sol-sol, aer-sol) sau acţiuni militare atipice (acţiuni teroriste sau anarhiste).

Avarierea sau distrugerea lor afectează în egală măsura teritoriul ambelor regiuni dispuse în aval, atât pe dreapta cât şi pe stânga malurilor Fluviului Dunărea.

Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate în caz de accident la Porţile de Fier I, pe teritoriul României, în judeţul Mehedinţi sunt:

• Gura Văii - Motel Continental Gura Văii;
• Schela Cladovei, Drumul European E-70;
• Drobeta Turnu Severin – îndeosebi zona industrială din sud: SC MECANOENERGETICA Gura Văii, SC EUROTYRES SA, SC ASTRA INDUSTRIES SRL, Punct de lucru Dr. Tr. Severin SA, SC SEVERNAV SA, SC FORSEV SA, SC LAMDRO SA, SC CILDRO SA, SC ROMWELLE SA;
• Şimian;
• Ostrovul Corbului - Hinova;
• Batoţi;
• Vrancea;
• Crivina.

Pe malul drept, în Districtul Bor din Republica Serbia, următoarele localităţi şi obiective sunt supuse riscului la inundaţii datorită avarierii şi/sau distrugerii barajului Porţile de Fier I:

• În regiunea Bor, Kladovo – 15 localităţi, 23000 oameni
• În regiunea Bor, Negotin, 6 localităţi, 43000 de oameni

În cazul barajului de la Porţile de Fier II, în România, jud. Mehedinţi, următoarele localităţi şi obiective sunt ameninţate cu inundarea :

• Gruia – Portul;
• Cozia – 200 de gospodării;
• Gârla Mare – teren agricol şi pădure;
• Vrata – teren agricol şi pădure;
• Salcia – teren agricol şi pădure.

În cazul iminenţei producerii unui dezastru la oricare dintre hidrocentrale, se transmit  informări autorităţilor locale din aval, din zona probabilă de risc şi se alarmează localităţile posibil a fi afectate, prin sistemul de alarmare propriu CHE Porţile de Fier I sau II. Conform procedurilor se pun în aplicare planurile de evacuare în situaţii de urgenţă prin care populaţia, animalele şi o parte din bunuri sunt evacuate în afara zonei probabile de risc. Relocarea populaţiei se efectuează la ordinul autorităţii care a dispus evacuarea.

Posibilitatea distrugerii unor baraje sau a unor lucrări hidrotehnice au impus luarea unor măsuri de realizare a siguranţei în exploatare încă din etapa de proiectare-execuţie:

• introducerea în proiectele de execuţie şi a calculelor privind zonele de inundabilitate din aval de baraje, evaluarea condiţiilor de curgere a debitelor evacuate în zonele de inundaţie;
• asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor la realizarea construcţiei, echiparea cu aparate de măsură şi control adecvate tipului de construcţie;
• realizarea unui sistem de corespunzător de avertizare-alarmare cu rolul de a anticipa fenomenele care pot conduce la distrugerea barajului şi de a asigura aplicarea măsurilor de protecţie în aval de baraj, în timp util;
• stabilirea măsurilor de protecţie şi a modului de realizare a acestora;
• organizarea structurilor de intervenţie şi asigurarea materialelor necesare acţiunilor de intervenţie pentru localizarea şi înlăturarea urmărilor unei asemenea catastrofe;
• instruirea populaţiei localităţilor din aval de baraje asupra modului de realizare a măsurilor de protecţie şi de respectare a regulilor de comportare stabilite de organele de specialitate pentru asemenea situaţii.

La producerea unui astfel de accident se desfăşoară următoarele activităţi şi acţiuni:

• se declanşează semnalul de alarmă la dezastre şi se înştiinţează telefonic (radio) conform planului de dezastre, toate localităţile din zona inundabilă;
• la recepţionarea semnalului de alarmă, populaţia se evacuează în afara zonei inundabile, în timpul cel mai scurt;
• servicile voluntare pentru situaţii de urgenţă şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă acţionează cu forţe şi mijloace specializate;
• se iau măsuri pentru cazarea sinistraţilor şi asigurarea cu apă şi alimentele necesare;
• se acordă primul ajutor victimelor şi asistenţă sanitară pentru populaţie în vederea prevenirii apariţiei unor epidemii;

Cetăţenii trebuie să reţină următoarele reguli de comportare:

• cunoscând timpul la dispoziţie, se acţionează cu calm în toate situaţiile;
• la părăsirea locuinţei se întrerupe alimentarea cu gaze, curent electric şi apă;
• evacuarea oamenilor şi animalelor se va realiza în locurile stabilite prin planul de apărare şi planul de evacuare;
• evacuarea să se realizeze cu minimum de timp stabilit, numai cu obiecte de valoare şi cele strict necesare;
• în caz de surprindere, să se urce pe clădirile rezistente;
• în toate situaţiile critice, să aştepte intervenţia formaţiunilor specializate la dezastre;
• să nu se consume apă din zona inundată, inclusiv din fântâni, decât după dezinfectarea acestora de către autorităţile sanitare;

d) Poluari accidentale

 Cauza fenomenului: deversarea de substanţe poluante în mediu, creşterea globală a temperaturii, distrugerea stratului de ozon. (considerăm că ar trebui avut în vedere doar factorii antropici din zona eligibilă)

Predictibilitate: poluarea este considerată raportată la consumul pe cap de locuitor, astfel că în ţările în curs de dezvoltare ea este în creştere.

Factori de vulnerabilitate: industrializarea şi creşterea consumului pe cap de locuitor, lipsa legilor în domeniu, lipsa resurselor pentru contracarare.

Efecte: distrugerea recoltelor agricole, pădurilor şi sistemului acvifer, distrugeri materiale şi înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei, răspândirea de germeni patogeni, ridicarea nivelului mărilor, schimbări climatice bruşte, creşterea temperaturii, reducerea imunităţii organismelor.

Măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru protecţia surselor de apa, reducerea folosirii pesticidelor, plantarea de arbori şi reducerea ratei defrişărilor, controlul producerii de aerosoli şi produselor cu freon.

Măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi siguranţă a mediului la nivel naţional, cererea de programe pentru protecţia mediului, includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare.

Măsuri post-dezastru: instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestre şi aeriene, teste de calitate a aerului, solului şi apei, analiza evoluţiei climei, supravegherea dezvoltării socio-economice.

Din punct de vedere al interesului pentru zona eligibilă pe care o analizăm, fluviul Dunărea este zona comună ce poate fi poluată accidental şi pentru care structurile de protecţie civilă şi situaţii de urgenţă ale structurilor administrtiv teritoriale dispuse pe cele două maluri ai primilor 200 km de la intrarea pe teritoriul României au scos în evidenţă că majoritatea poluărilor au fost de natura produselor petroliere scurse din nave eşuate sau avariate precum şi de pe afluenţii direcţi ai Dunării din acest perimetru. Celelalte tipuri de poluări sunt rezultatul unor accidente pe căile de comunicaţii riverane Dunării, iar cele mai puţine dar şi cele mai periculoase au survenit datorită avarierii unor diguri la bazinele de decantare a unor exploatări miniere.

În zona lacului de acumulare pentru CHE Porţile de Fier, Dunărea are un debit mediu anual de 7000 -8000 m³/s, debit care, pe spaţii mari şi în timp relativ scurt, permit o diluare a concentraţiei de substanţe poluante până la normalitate.

În judeţul Caraş-Severin se produc poluări cu pulberi în suspensie din zona Moldova Nouă prin iazurile de steril Tăuşani (suprafaţă de 19,7 ha) şi Boşneag (suprafaţă de 102,5 ha), unde în anumite condiţii atmosferice – lipsa precipitaţiilor şi vânt puternic – sterilul de pe iazuri este antrenat sub formă de pulberi în suspensie producând poluarea aerului.

Tot in judeţul Caraş-Severin se poluări cu pulberi cu dioxid de sulf (SO2) în zona Moldova Nouă (de provenienţă transfrontalieră – sursa probabilă este industria mineră din zon Bor).

Judeţul Caraş-Severin este afectat în zona adiacentă Dunării de poluarea aerului produsă de Combinatul de prelucrarea produselor petroliere de la Pancevo, de lângă Belgrad.

Judeţul Caraş-Severin deţine surse de risc ce pot afecta Fluviul Dunărea, astfel:

DEPOZITELE DE DEŞEURI MENAJERE

Loc./op.ec.	Descrierea sursei de risc	Cauză potenţială
Primăria Băile Herculane Depozit orăşenesc	Risc de antrenare în râul Cerna a deşeurilor depozitate	- Inundarea platformei în condiţii de creştere a debitului râului Cerna, ploi torenţiale, antrenarea de deşeuri în cursul de apă. -Pierderi ale stabilităţii depozitului prin subspălare/şiroire
Primăria Moldova Nouă Depozit orăşenesc	Risc de antrenare deşeuri pe terenurile adiacente şi în fluviul Dunărea	- În condiţiile producerii de ploi torenţiale prin antrenarea de deşeuri pe terenuri adiacente. -Pierderi ale stabilităţii depozitului prin şiroire

 

         STAŢII DE EPURARE APE UZATE ( se vor avea în vedere şi staţiile de epurare din mun. Dr. Tr. Severin şi Orşova )

Loc./op.ec.	Descrierea sursei de risc	Cauză potenţială
Staţie de epurare ape uzate Reşiţa	Poluarea apelor de suprafaţă şi a solului cu ape uzate neepurate	Creşterea peste cota de inundaţie a râului Bârzava
Staţie de epurare ape uzate Oţelu Roşu	Poluarea apelor de suprafaţă şi a solului cu ape uzate neepurate	Creşterea peste cota de inundaţie a râului Bistra

        

 

BATALE DE STOCARE DEJECŢII

Loc./op.ec.	Descrierea sursei de risc	Cauză potenţială
S.C. Avia SA Bocşa	Avarierea digului de contur Poluarea solului şi a râului Bârzava	Precipitaţii excepţionale cu deverarea coronamentului îndiguirii
S.C. „C+C" Berzovia	Avarierea digului de contur Poluarea solului şi a râului Bârzava	Precipitaţii excepţionale cu deverarea coronamentului îndiguirii

În districtele vecine de graniţă din Republica Serbia, riscul de poluari accidentale pe Dunăre, pe afluenţii ei dar şi a aerului în zona frontalieră este menţionat astfel:

DEPOZITE DE DEŞEURI MENAJERE

Loc./op.ec.	Descrierea sursei de risc	Cauză potenţială
Bor (Bor, Gornjane, Luka Tanda)	Riscul deversării deşeurilor menjere pe terenuri invecinate	- Datorită precipitaţiilor abundente, deversării deşeurilor menjere pe terenuri invecinate; - pierderea stabilităţii platformei datorită spălării straturilor şi/sau alunecării straturilor joase
Bor (Metovnica)	Riscul deversării deşeurilor menjere pe terenuri invecinate şi pe râul Timocul Negru	Datorită precipitaţiilor abundente, deversării deşeurilor menjere pe terenuri invecinate; - pierderea stabilităţii platformei datorită spălării straturilor şi/sau alunecării straturilor joase
Bor (Negotin, Badnjevo)	Riscul deversării deşeurilor menjere pe terenuri invecinate şi pe Dunăre	Datorită precipitaţiilor abundente, deversării deşeurilor menjere pe terenuri invecinate; - pierderea stabilităţii platformei datorită spălării straturilor şi/sau alunecării straturilor joase
Branicevo (Požarevac, Veliko Gradiste)	Riscul deversării deşeurilor menjere pe terenuri invecinate şi pe Dunăre	Datorită precipitaţiilor abundente, deversării deşeurilor menjere pe terenuri invecinate; - pierderea stabilităţii platformei datorită spălării straturilor şi/sau alunecării straturilor joase

 

Administraţia Porturilor Mehedinţi deţine infrastructura necesară acţiunilor de depoluare - nave de depoluare, containere speciale etc – achiziţionată în cadrul altui proiect înrudit, CODENAV.

Graţie acestei infrastructuri şi pentru a populariza printre operatorii fluviali acţiunile de gestionare corectă a deşeurilor de pe Dunăre, APDM Galaţi a realizat preluarea gratuită a deşeurilor de pe navele maritime şi fluviale (staţionare sau în tranzit) din Galaţi şi Tulcea, acţiune realizată în octombrie-noiembrie 2013.

Având în vedere succesul acţiunii, ea se repetă în prezent.

Navele de depoluare preiau gratuit, în această perioadă, următoarele tipuri de deşeuri: gunoi menajer, deşeuri sortate (hârtie, sticlă, plastic, metal, şlam produse hidrocarbură, baterii uzate, filtre uzate, cârpe murdare de ulei, ambalaje metalice contaminate), reziduuri de hidrocarbură: ape de santină, ulei uzat şi ape uzate menajere.